Un omuleț la mine-n pat

Am început să scriu această poezie acum vreun an, când omulețul din patul meu era un ghemotoc grăsuț și pufos, cu miros dulce de lăptic, știrbișor și cu băluțe. Am terminat-o astăzi, deși nu e foarte lungă, când omulețul e ceva mai mare, mai lung și cu o privire de ștrengar și cu mulți dințișori.ContinuăContinuă lectura „Un omuleț la mine-n pat”